trei zile, atât a mers ceasul din salon... invers, literalmente invers, împotriva acelor ceasornicului. până la proba contrarie (găsită pe internet), m-am iluzionat inutil (că apartamentul nostru e ales, că ceasul acesta e o maşină a timpului, că e singurul ceas din lume care merge înapoi, da, aşa îmi ziceam, uitându-mă minute în şir la el). mai ales că totul se declanşase după ce îl privisem cumva dojenindu-l că se oprise...
şi... într-un interval de trei zile, am reuşit să dau toefl-ul şi tef-ul. pe scurt: franglais.
Îmi amintesc, aveam o veioză de masă cu ceas şi-l demontam fixându-l la loc cu cifrele pe dea-ndoaselea. Eram într-a noua de liceu. Fascinată de felul în care spânzuram timpul cu 6-ele în sus, care devenea cumva, foarte grav şi plin de sine... un 9!
RăspundețiȘtergereda, singura diferenţă e că nici nu l-am atins!
RăspundețiȘtergerebref: ceasuri, ceasuri!...